Procrastinarea

Procrastinarea este o situatie unde intarzii in mod neglijent sa faci ceva, in ciuda unor consecinte negative. Intr-o anumita masura, procrastinarea este ceva familiar pentru multi dintre noi.

De la pauze de cafea care nu se mai termina (in loc sa ne facem treaba) pana la amanarea platii facturilor (care duce la penalitati pentru plata intarziata).

Sa presupunem ca ai de-a face cu un deadline sau ca trebuie sa te pregatesti pentru un examen important. Dar in loc sa ne apucam de treaba, mergem la o petrecere sau incepem sa ne gasim de lucru prin casa. Suna ca ceva ce faci si tu? Sansele sunt destul de mari ca si tu sa fi o persoana care procrastineaza.

Inainte ca psihologii sa inventeze termenul de “procrastinare” totul era foarte clar. Cei care amana lucrurile sunt lenesi, si este rau sa fi lenes. Astazi, atitudinea fata de acest subiect s-a schimbat. Amanarea este vazuta ca fiind diferita de lene. Mai mult decat atat, procrastinarea in sine nu este vazut ca fiind o problema.

Tipuri de amanare

Psihologii impart procrastinarea in doua tipuri: amanarea lucrurilor si evitarea luarii deciziilor. Fiecare tip are propriile cauze, si trebuie sa le abordezi diferit.

Amanarea lucrurilor spre exemplu, are loc atunci cand exista un decalaj intre intentie si actiune sau o lipsa de organizare. In acest caz, actiunile constiente legate de stabilirea obiectivelor si management al timpului te pot ajuta. Spre exemplu, matricea Eisenhower.

Cand vine vorba de evitarea deciziilor, lucrurile sunt un pic mai complicate. Acest fenomen are motive psihologice mult mai complexe. Spre exemplu, frica de esec (sau victorie), un conflict de interese sau probleme cu stima de sine. Pentru a intelege acest tip de procrastinare, trebuie sa iti dezvolti abilitatile de introspectie si observatie. Uneori este nevoie chiar si de ajutorul unui psiholog.

Ce ne face sa amanam?

Unele motive pentru procrastinare nu sunt atat de evidente pe cat par. In timp ce studiam acest subiect, am fost surprins sa descoper unul dintre ele. Nevoia de a controla totul. In cazul meu, spre exemplu, imi place sa stiu ca imi pot controla viata, intr-o anumita masura. In trecut, daca nevoia de control era prea acuta, am apelat la amanare. M-am opus regulilor si am respins orice cerere. In acest caz, procrastinarea a devenit strategia mea de lupta pentru independenta mea. Daca o persoana apropiata ma ruga sa fac ceva pentru ea raspunsul era nu acum.

Un alt exemplu. Amanarea inainte de a ne culca. Replica familiara “O sa ma culc, dar mai tarziu. Intre timp o sa ma uit la televizor sau voi citi o carte?” ne forteaza sa acumulam o lipsa de somn. Lucru care in cele din urma duce la probleme de sanatate. In acest caz, sfatul meu este sa intelegi de ce te lupti cu tine, care sunt lucrurile de care fugi si sa incepi sa ai grija de sanatatea ta.

In mod interesant, procrastinarea de acest fel, este de multe ori cauza unui nivel scazut de angajament din partea oamenilor din echipa. Participantii din cadrul cursurilor mele de leadership ma intreaba de multe ori asta. De se opun oamenii lor atunci cand vine vorba de finalizarea sarcinilor? Iata raspunsul. Este un mod de a lupta pentru propria independenta.

Astfel, amanarea poate sa devina o actiune atat de obisnuita incat nu mai realizam adevaratele ei cauze. Putem ajunge chiar la un punct unde incepem sa opunem rezistenta la propriile decizii. Pentru a face fata acestui lucru, mai intai trebuie sa intelegi de este atat de important sa iti protejezi autonomia. Cand descoperi aceasta rezistenta interna intreaba-te: “La ce reactionez asa? “. Opui rezistenta la pericole reale sau imaginare? Pentru a fi cu adevarat independent, trebuie sa alegi in mod constient pentru ce (si pentru ce nu) este dispus sa lupti.

In partea a doua a articolului vom discuta despre pericolele si beneficiile procrastinarii si cum sa evitam bucla procrastinarii.

Descopera calendarul nostru de cursuri.

Originally published at https://www.luxoft-training.ro.